oala

e verde și lucioasă

cu degetele răsfirate te-ai prins cu

ambele mâini de torți și se vede după

expresia încrâncenată a feței că nu

îi vei da

drumul ți se derulează

filmul ești conștient de

diversitatea rețetelor

aburii te-au făcut de atâtea ori să

levitezi în jurul

propriei aure culorile formele

condimentate ți sau infiltrat în sânge nu

e oală de noapte de noapte să-ți verși

veninul  tot

verde e și lucioasă când cu hohote

de plâns e intensificat ecoul nu

mai sta cu capul în

oală

(co)joc în două tabere

Doamne văd că ceea ce văd nu e

adevărat ating flacăra și e rece

haosul pare a fi ordonat

întunericul îmbrăcat în

lumină și nu știu pe unde să scot cămașa de

forță e complicat să ai discernământ

să fii simplu văd

în locuri sfinte lupi care afișează pe cerul

gurii crini și trandafiri albi iubirea de

aproapele în dinții lor e mai presus de Tine și

înțeleg cum în gaură de șarpe poate

țâșni izvor de apă dulce e

Cuvântul Tău bisturiu și balsam

mulțumesc  că ne-ai arătat

celor mici

păsările mele zboară în zigzag

fereastra  de acum zeci sau mii de ani e

vie

în amintire aceiași fulgi cad lin

ca-într-un film cu încetinitorul

atunci te așteptam

acum

deja ești

pe altă planetă

plutești

nu mai ești în câmpul de gravitație al

aripilor întinse

cine știe cum ar fi fost dacă

ar fi fost

acel zbor îngemănat

cu ochi de câine admir curcubeul

O Doamne

Te-aș întreba despre iubire dacă

se învață ori se primește

am auzit că se dăruiește dar

cum

aș putea să dau ceva

ce nu am

sunt

un bulgăre de gheață mă

rostogolesc pe ulițe-nfundate printre gropi

nu văd

roșul cald străpuns de

lancea soldatului roman

nici verdele crud al ierbii călcate de sfinți

cu ochi de câine ciuntesc din frumusețea

curcubeului