vorbele

mi s-au înfipt în stomac

ca un cui

nu poţi să spui oricui orice

apoi să te clăteşti cu apă de gură

ca şi cum

nimic nu s-ar fi întâmplat

cuiul meu e al meu

dar vorbele tale

sunt acolo undeva în matrice clocesc

puii lor cu gheare şi colţi

te vor pândi cândva

găseşte soluţii

mă delimitez

te iert

cuiul mi se topeşte în uitare

doar undele regretului concentrice

vibrează până la epuizare