cartofii mei copţi la microunde
oh sf. Ana
o văd pe bunica
cum scoate cozonacii din cuptorul de lut
ce ştiţi voi
ce ştiţi
bunica mea avea colţul catrinţei ridicat
şi prins cu agrafă să poată păşi mai uşor prin pădure
îşi umplea sacul cu lemne
atât cât putea duce pe spatele încovoiat
dar ochii-i zâmbeau
când băteau clopotele
se oprea pe vârful dealului
lăsa lemnele jos
făcea cruce şi
timpul se oprea
îmi scot rufele din maşină aproape uscate
ce ştiţi voi de ciubere cu leşie şi
clătitul la râu
Bistriţa îi curgea printre picioare şi sălcii
soarele se topea pe cămăşile albe întinse pe iarbă
era pace (ea era văduvă de război)
venea de la prăşit
cu mult praf în galoşii negrii de cauciuc
cu sapa şi povara zilei pe umăr glumind:
nu-i greu de trăit e greu de potrivit
