te plângi că nu vezi
nevăzătorii probabil își cunosc mai bine curgerea
sângelui prin vene întoarce-te ai
putea descoperi ce cauți
dincolo de zări
nu plânge după fantastica aură cenușie a
celor plecați de curând
se destramă odată cu
apariția umbrelor ști că
ele nu pot exista fără lumină doar
cât e întuneric în jur stai cu privirea
în tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu